
De-a lungul a mii de ani, tigvele au fost cultivate și folosite apoi fie ca ustensile pentru diverse activități, fie ca instrumente de cântat. În zilele nostre acestea au mai mult scop decorativ, însă pregătirea lor pentru a putea fi expuse nu este stăpânită de toată lumea.
Tigvele sunt înrudite ca specie cu dovleacul sau bostanul și fac parte din familia Cucurbitaceae, la fel ca și pepenii sau castraveții. Datorită aspectului extrem de decorativ, în ultimii ani tot mai mulți oameni le cultivă, însă nu mulți știu exact cum trebuie pregătite acestea pentru a putea fi expuse în casă.
În primul rând, pentru a ști cum trebuie tratate, trebuie să afli că tigvele sunt de mai multe feluri și diferă ca formă și grosime a cojii.
Cucurbita – este un soi de tigvă cu coaja mai subțire și mai moale. Acestea sunt de un portocaliu intens, aurii sau chiar verzi și pot lua forme din cele mai diverse și ciudate. În afară de faptul că pot fi folosite ca decor chiar și neuscate, tigvele uscate pot fi utilizate ca mici felinare sau pe post de ghivece pentru flori. Din păcate, după uscare, culorile tigvelor își vor mai pierde din intensitate, însă vor rămâne la fel de atractive datorită formelor interesante.
Legenaria – este un soi de tigvă cu coaja mai groasă și mai tare. Pentru că au dimensiuni mai mari, tigvele din acest soi pot fi folosite drept căsuțe pentru păsări, dar și ca felinare pentru Halloween (că tot a venit moda și pe la noi). Spre deosebire de alte soiuri din familia Cucurbitaceae, în perioada de înflorire Legenaria face flori albe, care se deschid pe timpul nopții.
Recoltarea
Indiferent de tipul de tigve pe care le cultivi, acestea sunt gata de recolatat în momentul în care tulpinile se usucă și devin maro. Ai grijă să aduni toate tigvele înainte de primul îngheț, altfel acestea vor fi compromise. Taie tigvele având grijă să păstrezi 2-3 centimetri de vrej și să le înlături pe cele pătate sau lovite. Acestea se vor strica oricum în câteva zile.
Uscarea
Procesul de uscare a tigvelor este unul destul de lung și din păcate nu te poți folosi de scurtături precum uscarea lor ca microunde, așa cum mai practică fără succes unele persoane. Exteriorul tigvelor trebuie să se usuce în totalitate pentru ca mai apoi să se întâmple asta și cu interiorul.
Având în vedere că are coaja mai groasă, Legenaria se poate usca de două ori mai greu decât Cucurbita.
Iată câteva sfaturi pe care să le citești pentru a ști cum se usucă în mod corect tigvele:
1. Curăță bine tigvele de pământ și înlătură orice urmă de umezeală. Pentru a fi sigur că asta se întâmplă, le poți șterge cu un șervețel stropit cu alcool sanitar.
2. După ce le-ai curățat, depozitează-le într-un loc bine ventilat, ferit de razele soarelui, timp de o săptămână. Coaja va începe să se întărească și să își schimbe culoarea, iar la finalul perioadei ar trebui să fie complet uscată.
3. Mută tigvele într-un loc la fel de bine ventilat și complet lipsit de lumină și lasă-le acolo timp de 6 luni. Ai grijă să le așezi una lângă alta, nu grămăjoare, pentru a se usca mai rapid. O soluție bună ar fi chiar atârnarea lor.
4. Verifică stocul de tigve cel puțin o dată la două zile pentru a le înlătura pe cele care dau semne că se strică. Dacă nu faci asta, e posibil să te trezești cu toți dovlecii compromiși. Dacă vezi că unele au mucegai, îl poți îndepărta cu o cârpă moale, eventual înmuiată în clor.
5. Întoarece dovlecii la fiecare câteva săptămâni pentru a se usca uniform și pentru a preveni putrezirea.
6. În momentul în care tigvele sunt tari la exterior, ușoare, și poți auzi semințele din interior atunci când le scuturi, înseamnă că procesul de uscare este complet.
Acum poți să folosești tigvele uscate după bunul plac, fie că le sculptezi, pictezi sau le organizezi în decoruri minunate de toamnă.