Sisteme de irigatii automatizate
Tipuri de sisteme de irigatii:
– Sistem de irigatii subteran – aspersoarele telescopice ies din pamant in timpul udarii, toate conductele sunt subteran iar controlul irigatiei se face cu ajutorul unui panou de comanda.In zilele cu ploaie ,un senzor special va transmite informatia la panoul de comanda iar acesta va intrerupe irigarea pe parcursul acestor zile.
– Sistem de irigatii prin picurare – acest tip de sistem se foloseste in cazul irigarii plantelor,arbustilor sau al arborilor.Conducte subtiri cu duze incorporate se intind la baza plantelor si distribuie apa direct acolo unde este nevoie,in asa fel reducem cu mult consumul de apa.
Avantajele folosirii unui sistem de irigatii:
– o irigare corespunzatoare si uniforma a peluzei de gazon si a plantelor
– reducerea consumului de apa
– reducerea timpului alocat intretinerii gradinii
– o vacanta linistita– sistemul de irigat va fi programat in asa fel sa isi faca treaba si dumneavoastra sa aveti parte de o vacanta linistita departe de casa
Pentru cererea de oferta, nu ezitati sa ne contactati.Va multumim
Proiecte 3D
Oferim clientilor multiple variante si solutii pentru amenajarile gradinilor, incepand de la sisteme de irigatii automatizate,plante aclimatizate,rocarii,peluze de gazon si pana la mobilier de gradina. Oferim servicii de proiectare 3D profesionala al intregului spatiu verde, astfel incat clientul sa poata vizualiza realistic gradina proiectata. Interesul nostru pentru modernizare, diversitate, dezvoltare, implica colaborarea cu cele mai importante societati care produc si comercializeaza ,plante,gazon de calitate si materiale de irigatii ,folosite pentru amenajarea curtii dumneavoastra. Pentru detalii si consultanta nu ezitati sa ne...
citește mai multLegume în ghiveci – Sfaturi utile
Foarte multe dintre legumele cultivate în mod tradițional în grădina bunicii, la țară, pot crește foarte bine și la tine acasă, în ghiveci. Chiar dacă spațiul nu îți va permite să cultivi atât de multe legume sau zarzavaturi pe cât îți dorești, cel puțin atunci când vrei o roșie, o ridiche sau o salată naturală și proaspătă poți întinde mâna și culege bunătățile chiar de la tine de pe terasă. În general, majoritatea plantelor și zarzavaturilor pot fi crescute fără probleme în ghiveci, însă unele pot avea nevoie de mai mult spațiu decât altele sau de îngrijiri mai speciale. În continuare voi prezenta 7 legume pe care le poți crește în ghiveci, atât pentru consum, dar și pentru decor. De exemplu, ardeii iuți roșii pot fi strecurați cu ușurință printre ghivecele cu flori, pentru un efect coloristic uimitor. 1. Legume în ghiveci – Fasole Ce poate fi mai util decât să ai la dispoziție toată vara păstăi proaspete și suculente de fasole? În afară de faptul că nu sunt foarte pretențioase, acestea au și o producție destul de mare pentru fiecare tufă. Având în vedere că lungimea lăstarilor poate ajunge și la peste 2 metri, ar fi util ca în fiecare ghiveci să plasați câte un suport pentru ca aceștia să aibă de ce să se agațe. Pe lângă aspectul practic, acestea sunt și foarte decorative, mai ales în perioada de înflorire. 2. Legume în ghiveci – Morcovi Soiurile tradiționale de morcovi pot fi destul de dificil de cultivat în ghiveci, având în vedere că au nevoie de cel puțin două luni pentru ca rădăcina să se maturizeze. În tot acest timp, frunzele de la suprafață pot căpăta un aspect veștejit sau pot chiar să se usuce. În schimb, poți opta pentru soiurile de baby carrot (morcov pitic) sau de morcovi rotunzi, în funcție de semințele disponibile pe piața din zona ta. Pentru a culege morcovi dulci și bine crescuți, cel mai indicat este ca aceștia să se planteze primăvara sau toamna, atunci când temperaturile sunt mai scăzute. De asemenea, ai grijă să îi uzi în mod regulat. Morcovii care nu au parte de suficientă apă se vor crăpa și vor căpăta un gust amar. 3. Legume în ghiveci – Ceapă Ceapa matură, uscată, poate fi destul de greu de obținut și are nevoie de un timp îndelungat pentru a ajunge în momentul ideal de recoltare. În schimb, poți opta să plantezi bulbi pentru ceapă verde. Fie că o plantezi în ghivece separate sau în combinație cu alte plante, ceapa verde crește repede și o poți înlocui de mai multe ori pe an. 4. Legume în ghiveci – Salată verde Salata verde crește foarte ușor în ghivece și îți poate fi la îndemână oricând îți dorești să pregătești o salată proaspătă și delicioasă. În plus, în funcție de soiul cultivat, salata verde poate fi și foarte decorativă. 5. Legume în ghiveci – Ardei iuți Ardeii sunt defapt plante perene provenite din zona tropicală, așa că se comportă minunat în ghiveci, atât în casă cât și afară, cu condiția ca temperaturile să fie mai ridicate. În ghiveci se pot cultiva atât ardeii dulci (grași), cât și cei iuți, ambele variante fiind și ornamentale. Cu toate acestea, ardeii iuți sunt mult mai prolifici, mai decorativi și ușor de mânuit. 6. Legume...
citește mai multCând și cum se curăță liliacul?
Oricine are cel puțin o tufă bătrână de liliac în curte știe că această plantă se extinde foarte mult, atât la suprafață, cât și în pământ. Pentru a o ține sub control și a vă bucura de frumusețea unui liliac frumos și îngrijit trebuie să aveți grijă ca acesta să fie curățat în fiecare an. În general, liliacul se curăță imediat după ce florile s-au uscat, deoarece planta își pregătește mugurii pentru următorul sezon la scurt timp după ce s-au trecut florile de anul acesta. În cazul în care curățarea (tăierea lăstarilor) se face mult mai târziu, există riscul să compromiteți inflorescențele din următorul an. De ce se curăță liliacul? Așa cum spuneam și la început, dacă o tufă de liliac este lăsată în voia naturii, aceasta se poate extinde surprinzător de mult și repede, putând să acapareze o mare parte din grădină. În plus, aceasta poate crește foarte mult și în înălțime (poate ajunge și la 3-4 metri) și umbri astfel plantele din jur. În afară de aceste inconveniente, curățatul liliacului este indicat pentru obținerea unei plante îngrijite, care să nu dea impresia de grădină părăsită, așa cum o face o tufă scăpată de sub control. De asemenea, o plantă echilibrată, atât cu crengi mai bătrâne, dar și mai tinere, înflorește mai mult și mai frumos, cu inflorescențe mai bogate. Când se curăță liliacul? Tufele tinere de liliac nu au nevoie de o astfel de întreținere până când nu ajung la o înălțime de aproximativ 1-2 metri. De asemenea, așa cum spuneam și la început, curățatul de crengi bătrâne sau uscate trebuie să aibă loc imediat după ce florile s-au ofilit, pentru a nu compromite mugurii de anul viitor. O curățare timpurie va da și noilor lăstari mai multă energie pentru a se dezvolta rapid și armonios. Cum se curăță liliacul? Principala regulă de care trebuie să țineți cont atunci când vă întrebați cum se curata liliacul este că nu se poate tăia mai mult de o treime din lăstari în fiecare an. Asta va ajuta la regenerarea plantei, prin dezvoltarea unor lăstari tineri, în timp ce crengile mai bătrâne vor asigura înflorirea plantei. Scopul curățării este obținerea unei plante cu aproximativ 8-12 lăstari de vârste diferite, dar fără a avea vreo creangă cu diametrul mai mare de 5 centimetri. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că nu este suficient să tăiem vârful crengilor care au crescut prea înalte. Pentru a evita obținerea unei plante cu o formă ciudată, nenaturală, astfel de tulpini trebuie tăiate de tot, de la rădăcină. Cum ”reînviem” un liliac bătrân Tufele bătrâne de liliac pot fi un adevărat coșmar pentru oricine își dorește o grădină bine îngrijită. Acestea, așa cum spuneam, se pot întinde necontrolat dacă nu sunt curățate la timp, iar unele tulpini pot atinge chiar grosimea unui copac mai mic. Din fericire, reîntinerirea plantei este destul de ușoară, dacă se dorește păstrarea plantei. În primul rând, prima abordare la care se poate apela se referă la folosirea regulei de a tăia o treime din tulpinile plantei, în fiecare an. Începe prin a îndepărta crengile mai groase, chiar dacă asta înseamnă să pierzi un pic din bogăția florilor în primul an. De asemenea, în acest caz se recomandă să începeți curățarea primăvara devreme, înainte de apariția frunzelor. Astfel va fi mult...
citește mai multCele mai bune instrumente de grădinărit
Indiferent că ai o grădină mare sau doar un mic petec de pământ pe care ai plantat câteva flori și doi-trei copaci, trebuie să ai în dotare câteva instrumente de grădinărit care să îți ușureze munca. Fie că este vorba de o greblă, de o lopată sau un foarfece, anumite instrumente de grădinărit nu trebuie să lipsească din arsenalul unui grădinar. Înainte de achiziționa orice fel de produs trebuie însă să știi cum trebuie aleasă o unealtă și ce calități trebuie să aibă aceasta pentru a fi utilă și ușor de folosit. „Probează” înainte de a cumpăra Poate suna ciudat, însă așa cum probăm o haină înainte de a o cumpăra, așa trebuie să procedăm și cu unele instrumente de grădinărit. Este evident că nu putem săpa o groapă în magazin pentru a testa o lopată, însă prin simplul fapt că o ținem în mână și mimăm acțiunea la care o vom folosi, ne putem da seama cât de ușoară este și cât de confortabil va fi de utilizat. Alege mânerul potrivit Cel mai indicat este să alegem un mâner sau o coadă din lemn, dar și cele învelite în metal sunt destul de bune. În ceea ce le privește pe cele din lemn, cele mai durabile sunt cele din lemn de frasin sau nuc. De asemenea, atunci când alegem o unealtă trebuie să le evităm pe cele cu cozile sau mânerele vopsite. De cele mai multe ori, vopseaua este folosită pentru a ascunde calitatea slabă a lemnului. În ceea ce privește mânerele din metal, ne putem da seama de calitatea lor din atributele de pe etichetă sau din reclama comerciantului. Astfel, cele din oțel inoxidabil, oțel carbon sau cu înveliș epoxidic pot reprezenta o opțiune demnă de luat în calcul. De asemenea, la instrumentele de grădinărit profesionale se mai pot folosi materiale precum oțelul tubular sau fibra de sticlă, dar aceste unelte sunt în general prea grele și prea scumpe pentru a putea fi folosite de altcineva în afară de un grădinar profesionist. Cele mai utile instrumente de grădinărit Grebla – pentru a strânge frunzele sau gunoaiele din grădină, dar și pentru a îndepărta resturile din jurul plantelor sau de sub acestea, fără a afecta rădicinile sau coroana. Pentru a nu o pierde din vedere, dar și pentru a mai înveseli atmosfera, poți alege o greblă într-o culoare mai aprinsă. Întrerupător de apă – pentru a putea controla felul în care stropești sau irigi anumite plante din grădină. Cuțitul grădinarului (sau hori-hori) – este un tip de cuțit folosit de multă vreme de grădinarii japonezi și care a devenit celebru și utilizat în întreaga lume. Acest tip de cuțit poate fi folosit la săpat găuri mici, la plantat bulbi sau chiar la plivit. Foarfece de grădinărit – pentru a curăța cu ușurință arbuștii din grădină și a le da o formă dorită celor decorativi, dar și pentru a tăia crengile uscate ale copacilor (cele mai subțiri) ori pentru a curăța via, etc. Foarfece obișnuit – pentru a îndepărta frunzele sau florile uscate sau pentru a tăia flori ori iarba decorativă. Prășitoare de mână – dacă ai o grădină mai mare îți va fi greu să plivești toată ziua, așa că o prășitoare de mână pe care să o folosești acolo unde spațiul și plantele îți permit este foarte...
citește mai multCreștere și îngrijire flori sălbatice
Dacă vrei să îți amenajezi o grădină, dar te-ai săturat de plantele clasice ori la modă pe care pare să le folosească toată lumea, o idee bună ar fi să apelezi la o soluție la care probabil nu te-ai fi gândit. Ieși din anonimat și din atmosfera banală cu ajutorul florilor sălbatice! Citește în continuare câteva sfaturi despre creștere și îngrijire flori sălbatice și află cum îți poți transforma grădina într-un spațiu natural și fabulos în același timp. 1. Identifică tipul de sol În primul rând, înainte de a te apuca de treabă, trebuie să afli ce tip de sol ai în grădină și ce flori poți planta în aceste condiții. De exemplu, există plante care se comportă foarte bine într-un sol uscat sau nisipos și plante care preferă mai degrabă un pământ negru, bogat în nutrienți. 2. Analizează spațiul Fă-ți un plan cu privire la modul în care vrei să arate viitoarea ta grădină. Astfel, atunci când va veni momentul să te apuci de plantat vei ști care este locul fiecărei plante în parte. În afară de faptul că spațiul va arăta bine aranjat, întreg procesul de plantare îți va lua mult mai puțin timp decât dacă nu ai ști ce ai de făcut. 3. Alege momentul potrivit Atunci când vrei să plantezi flori sălbatice în grădină trebuie să te apuci de treabă din timp. Cel mai indicat este să plantezi flori sălbatice primăvara, dar poți face acest lucru chiar și vara. 4. Pregătirea terenului La fel ca în cazul oricărei operațiuni de plantare sau semănare, solul trebuie să fie bine pregătit înainte. Acesta trebui să fie bine afânat, fără bolovani și curățat de frunze sau crengi. De asemenea, este indicat să ai în vedere faptul că aceste flori sălbatice vor crește foarte repede și vor avea nevoie de anumite îngrijiri. Pentru a-ți asigura un acces facil, lasă câteva căi de acces către ele. 5. Plantarea potrivită În general florile sălbatice se înmulțesc prin semințe, dar poți încerca și plantarea acestora, în funcție de informațiile pe care le deții cu privire la caracteristicile speciei. Așadar, atunci când te apuci de semănat, împrăștie semințele în mod egal pe suprafața respectivă, având grijă să păstrezi o distanță suficientă între acestea. Când vor începe să crească, acestea trebuie să aibă loc să se dezvolte. În plus, plantele sălbatice trebuie să arate cât mai natural la tine în grădină, așa că nu e tocmai indicat să urmezi un tipar foarte strict la semănare. 6. După plantare Odată ce ai terminat de semănat sau plantat, irigă bine solul. De asemenea, pentru a asigura o umiditate crescută, poți adăuga un strat de mulci din frunze uscate și crenguțe mici de copaci. 7. Îngrijire La început, grădina cu flori sălbatice ar trebui udată cam la două săptămâni – în perioadele secetoase – sau chiar mai rar – dacă vremea este mai ploioasă. În general, o astfel de grădină nu necesită îngrijiri speciale, ci mici retușuri pentru ca plantele să arate mai bine și mai sănătoase. 8. Utilitate În afară de faptul că vor crea o atmosferă autentică în curtea casei tale, florile sălbatice pot fi și de ajutor pentru restul plantelor din grădină. La venirea toamnei, atunci când acestea încep să se ofilească, pot fi lăsate pe sol pentru a conferi protecție pe timpul iernii...
citește mai multDe ce mor florile din ghiveci?
Fie că vorbim despre ghivecele cu flori pe care le ții în casă, fie despre cele de pe terasă ori din grădină, se pare că nu prea ai prea mult succes în creșterea lor. Dacă te întrebi de ce mor florile din ghiveci, răspunsul ar putea avea mai multe variante. Cea mai probabilă însă ar fi lipsa experienței sau a cunoștințelor necesare. Astfel, pentru a crește plante sănătoase trebuie să urmezi câteva reguli de bază și să ai grijă să eviți anumite greșeli. Iată, deci, care sunt cele mai întâlnite greșeli în creșterea plantelor de ghiveci: 1. Udarea excesivă Cea mai mare greșeală care poate duce rapid la pierderea plantei este udarea în exces a acesteia. Din cauză ca rădăcinile plantei stau prea mult timp în apă vor ajunge să putrezească. Pentru a evita acest lucru, nu îți uda toate plantele după același program. Fiecare are nevoi diferite, deci și perioadele dintre udări, cât și cantitatea de apă necesară pot diferi în funcție de specia din care fac parte. 2. Acumularea de sare Acest fapt este cauzat tot de udarea inadecvată a florilor plantate în ghiveci. Chiar dacă nu folosești o cantitate prea mare de apă, dacă aceasta nu se poate infiltra în sol se pot crea acumulări de sare vizibile fie pe pământul de la suprafața recipientului, fie chiar pe pereții acestuia. Din păcate, acest lucru se observă mult prea târziu, atunci când dezvoltarea plantei este deja afectată. Pentru a nu mai păți acest lucru, ai grijă ca la plantare să folosești un sol potrivit, care poate drena bine apa, precum și un ghiveci prevăzut cu mici orificii de scurgere. 3. Lipsa umidității Atunci când vine iarna și aducem ghivecele cu flori în casă, acestea pot suferi un adevărat șoc. Din cauza căldurii din casă umezeala scade vertiginos, iar plantele au de suferit de pe urma acestui fenomen. Primul semn care indică faptul că planta nu se bucură de prea multă umiditate este îngălbenirea frunzelor. 4. Lumina insuficientă Indiferent că le ții în casă, în grădină sau pe terasă, plantele din ghiveci (ca oricare alte plante) au nevoie de lumină pentru a crește sănătos. Bineînțeles, există și specii care se descurcă de minune și în semi-umbră sau umbră, însă dacă știi că plantele tale nu intră în această categorie, ai grijă să le asiguri suficientă lumină. Dacă le ții în casă, plasează ghivecele lângă sursele de lumină naturală. 5. Expunerea la intemperii Odată cu venirea anotimpului rece este indicat să mutați plantele în ghiveci în casă. Cu toate acestea, ai grijă să nu amplasezi o plantă tropicală sau care se află în perioada de înflorire lângă un geam sau o ușa pe care știi că le deschizi frecvent. Expunerea plantei la variații de temperatură va avea același efect ca și cum ai lăsa planta direct în aer liber. 6. Expunerea directă la căldură Amplasarea ghiveciului lângă o sursă de căldură, cum ar fi un calorifer sau un șemineu, poate avea efecte destul de neplăcute asupra plantei. În afară de faptul că frunzele acesteia se vor „prăji” de-a binelea, căldura va grăbi și procesul de deshidratare.Toate acestea vor duce, încet, la moartea plantei în cauză. 7. Ignorarea dăunătorilor Indiferent că le ții în casă ori afară, plantele sunt predispuse la dăunători. Totuși, atunci când sunt ținute în casă, dăunătorii...
citește mai multCele mai neobișnuite specii de orhidee
Nimeni nu se mai îndoieșe de faptul că natura care ne înconjoară este plină de mistere și minunății, însă aceste specii de orhidee întrec de-a dreptul orice imaginație! De la floarea care seamănă cu o maimuță, până la cea în formă de egretă în zbor, toate speciile de orhidee de mai jos sunt adevărate minuni ale naturii. 1. Anguloa Uniflora Aspectul florii acesui gen de orhidee este mai mult decât suprinzător. Forma petalelor sugerează o siluetă de bebeluș înfășat sau a unui bebeluș într-un coșuleț. Această specie de orhidee se întâlnește în Columbia, Peru, la altitudini cuprinse între 1400 și 2500 de metri, dar și în Venezuela, Columbia, Ecuador și Peru, în pădurile umbroase din zonele montane. 2. Phalaenopsis Cunoscută și sub numele de „orhideea fluture”, datorită formei florilor ei, este o plantă ușor de crescut în apartament, dacă îi sunt create condițiile dorite de umiditate, căldură și lumină. Această specie este originară din Asia de Sud-Est, din munții Himalaia până în insulele Polillo, Palawan și Zamboanga del Norte, dar se pot întâlni și în insula Mindanao din Filipine și în nordul Australiei. 3. Orchis Italica Specie de orhidee cunoscută mai ales sub numele de orhidee italiană sau orhidee-barbat, este nativă din zona mediteraneană. Floarea a devenit populară datorită faptului că petalele salea seamănă cu un bărbat dezbrăcat. 4. Impatiens Bequaertii Este o specie destul de rară de orhidee, care se găsește în pădurile tropicale din Africa de Est. Planta are inflorescențe destul de mici, dar principala caracteristică ce le face speciale este asemănarea acestora cu niște siluete feminine care dansează. 5. Dracula Simia Această specie de orhidee crește în Mexic, America Centrală, Columbia, Ecuador și Peru și a fost denumită orhideea- maimuță din cauza asemănării izbitoare a florii cu o față de primată. Planta înflorește aproape tot timpul anului și are mai multe flori pe aceeași tulpină. 6. Habenaria Grandifloriformis Mai este supranumită și orhideea înger și provine de pe continentul asiatic. Floarea este de un alb pur, cu o formă ce te duce cu gândul la silueta unui înger. 7. Ophrys bombyliflora Orhideea bondar – așa cum a fost botezată de specialiști – este o specie nativă din regiunea mediteraneană, dar se poate întâlni și în Portugalia, Insulele Canare, Liban sau Turcia. Denumirea de orhidee – bondar (Ophrys bombyliflora) provine din grecescul „Bombylios” și face referire la aspectul florii acestei specii. 8. Impatiens Psittacina Floarea – papagal este o rudă îndepărtată a plantei răspândite pe la noi cu numele de Sporul casei și a fost numită așa datorită asemănării inflorescenței cu un papagal în zbor. Este o floare rară care creşte numai în anumite regiuni restrânse din Thailanda, în Myanmar şi India, ca atare este protejată de lege, iar cei care încearcă să comercializeze seminţele ei sau florile fac închisoare. 9. Caleana Major Este o specie de orhidee cu flori mici care se aseamănă cu o rață care zboară. Specia a fost descoperită în zonele de sud și est ale Australiei, iar în anul 1986 imaginea ei a fost imprimată chiar și pe timbrele poștale din zonă. 10. Odontoglossum grande Orhideea tigru – Este o plantă decorativă care provine din America de Sud și care uimește prin coloritul inedit al florilor, asemănătoare cu coloritul unui tigru. 11. Psychotria Elata I se mai spune și „floarea sărutului” si...
citește mai multPregătirea trandafirilor pentru iarnă
Odată cu apropierea iernii, fiecare grădinar ar trebui să își facă un plan în ceea ce privește pregătirea trandafirilor pentru iarnă. Cu urmarea sfaturilor potrivite și efectuarea unor operații minime de îngrijire, te vei asigura că minunatele flori te vor încânta și sezonul următor. Fiecare specie de flori are nevoie de îngrijiri specifice la un moment dat, însă când vine vorba de pregătirea trandafirilor pentru iarnă, acestea trebuie să respecte anumiți pași. Iată care ar fi aceștia: 1. Curățarea Toamna – târziu, după căderea frunzelor se recomandă curățarea tufelor de lăstari la o lungime de 50-60 cm. Astfel, se evită ruperea crengilor, altoiului și dislocarea tulpinei în cazul unui viscol puternic sau a unor zăpezi abundente. De asemenea, se recomandă și tăierea crengilor moarte, a celor slab dezvoltate sau ramurile crescute spre interiorul tufei. 2. Udarea Înainte de a da primul îngheț este necesar ca tufele de trandafiri să fie bine udate. Astfel, pe toată perioada iernii, când pământul este înghețat, trandafirii vor avea suficientă apă pentru a supraviețui. Udați astfel încât apa să ajungă la o adâncime de 30 – 40 de cm. 3. Fertilizarea Regula de bază pentru pregătirea trandafirilor pentru iarnă este ca aceștia să nu mai fie fertilizați cu aproximativ 8 săptămâni înainte de venirea primului îngheț. 4. Protejarea de dăunători Dacă tufele de trandafiri au frunze sau crengi bolnave, afectate de dăunători sau de ciuperci, atunci acestea trebuie îndepărtate. Aveți grijă să nu folosiți aceste frunze pentru compost pentru că riscați să îmbolnăviți toate plantele din grădină! 5. Mușuroirea Este o operațiune foarte importantă pentru protejarea plantelor în iernile foarte geroase. În cazul în care iarna este foarte geroasă și lipsește zăpada, atunci mușuroiul va proteja altoiul împotriva înghețului. La sfârșitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie, când se înregistrează temperaturi negative atât ziua cât și noaptea, în funcție de zona în care vă aflați, acoperiți altoiul trandafirului cu un mușuroi de pământ pentru a-l proteja de ger pe timpul iernii. Flosiți un pământ bine mărunțit. Evitați bulgării de pământ. Aceștia formează goluri de aer și nu asigură o protecție eficientă în caz de ger. Faceți un mușuroi de cel puțin 20-25 cm dacă trandafirii se află într-o zonă cu temperaturi moderate sau de cel puțin 30 cm dacă se află în zone mai reci. Pentru mușuroaie folosiți pământ adus din altă parte a grădinii. Nu folosiți pământul din jurul plantei deoarece acesta protejează rădăcinile de ger. Nu faceți mușuroaiele prea devreme atunci când afară este încă destul de cald, deoarece sub mușuroi se vor forma lăstari frăgezi care vor îngheța peste iarnă. Dacă zona este cu pericol de îngheț puternic, acoperiți mușuroiul cu paie, crengi de copac, coceni de porumb, rumeguș. În niciun caz nu-i acoperiți cu plastic. Plasticul nu permite aerisirea și trandafirii vor mucegăi. Din cauza efectului de seră, zilele însorite din februarie vor stimula pornirea mugurilor, care apoi vor degera. 6. Îngrijirea trandafirilor cățărători Atunci când vine vorba de pregătirea trandafirilor pentru iarnă, cei cățărători au nevoie de îngrijiri diferite față de cei obișnuiți. Având în vedere că lăstarii trandafirilor cățărători sunt mult mai predipuși la a fi afectați de vânt sau ger, acestea trebuie fie întinse la pământ, fie acoperite cu o pânză sau o plasă. Indiferent de metoda aleasă, crengile trebuie bine legate între ele. În cazul în...
citește mai multSuperstiții despre plante
Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au superstiții cu privire la cele mai diverse lucruri, iar plantele din casă ori din grădină nu fac excepție. Deși multora dintre noi ni se par doar amuzante și pe alocuri extrem de absurde, superstițiile sunt o parte importantă a numeroase culturi și civilizații, obiceiuri care practic au schimbat cursul istoriei uneori. Iată, așadar, care sunt cele mai cunoscute superstiții despre plante, perpetuate încă din cele mai vechi timpuri: Busuiocul – era considerat o plantă sacră de către popoarele europene, cu capacitatea de a vindeca diverse afecțiuni. De asemenea, se credea că sufletele oamenilor buni care decedaseră miroseau a busuioc. Faptul că busuiocul e considerat și azi o plantă sacră este dovedit de utilizarea lui în slujbele religioase ale creștin-ortodocșilor. Usturoiul – celebrul leac antivampiri din filmele de gen. Se crede că aroma puternică a usturoiului are capacitatea de a ține la distanță spiritele rele. Tradiția agățării unui șirag de usturoi deasupra ușii se păstrează și astăzi, în preajma sărbătorii de Sf. Andrei. Trifoiul – o variaţie rar întîlnită a trifoiului cu trei foi. Trifoiul cu patru foi este un accident genetic , greu de găsit, dar care aduce cu el noroc în dragoste, bani şi sănătate. Tocmai pentru că este greu de găsit, trifoiul cu patru foi este asociat norocului. Florile de liliac – dar nu oricare, ci cele cu cinci petale. La fel ca și în cazul trifoiului, florile de liliac cu 5 petale sunt destul de greu de găsit, obișnuite fiind doar cele cu patru, dar aducătoare de noroc. Se spune că dacă îți pui o astfel de floare în sân și apoi îți pui o dorință, aceasta se va împlini. Trestia plângătoare – poate și din cauza numelui, această specie de copac nu este deloc dorită în preajma locuinței oamenilor deoarece aduce ghinion și tristețe. Mărul – este considerat și azi un simbol al sănătății, purității și fertilității, consumul acestor fructe fiind încurajat în orice împrejurare. Vâscul – este nelipsit din casele noastre în preajma sărbătorilor de iarnă. Deși superstițiile legate de vâsc s-au perpetuat la noi în ultimii ani, ca urmare a impactului culturii americane, tot mai mulți oameni cred în puterile lui mistice. Se spune că acesta aduce noroc, înțelegere în relațiile de cuplu și armonie în casă. Socul – aduce noroc mirilor atunci când este purtat de invitații la o nuntă. De asemenea, copacii de soc din grădină se spune că protejează casa și locuitorii acesteia. Pe de altă parte, în țări precum Danemarca socul este considerat ca aducător de ghinion. Iedera – care crește pe casă îi protejează pe locatarii ei de spiritele rele și blesteme. De asemenea, iedera purtată de mirese atrage succesul în căsnicie. Cactusul – poate și din cauza aspectului auster, se consideră că acesta aduce ghinion și transmite energie negativă. Mai mult, bătrânii considerau că dacă țin un cactus în curte sau casă, fetele le vor rămâne nemăritate. Ceapa – O ceapă tăiată în două și așezată sub patul unui bolnav, îi va scădea imediat febra. Ceapa tăiată în două sau în patru atrage negativitatea din casă. După folosire, este indicat să o scoateți cât mai repede din casă. Ghinde – Dacă plantezi o ghindă la lumina lunii vei atrage norocul în ceea ce privește partea financiară, iar femeile care...
citește mai multCum se usucă în mod corect tigvele
De-a lungul a mii de ani, tigvele au fost cultivate și folosite apoi fie ca ustensile pentru diverse activități, fie ca instrumente de cântat. În zilele nostre acestea au mai mult scop decorativ, însă pregătirea lor pentru a putea fi expuse nu este stăpânită de toată lumea. Tigvele sunt înrudite ca specie cu dovleacul sau bostanul și fac parte din familia Cucurbitaceae, la fel ca și pepenii sau castraveții. Datorită aspectului extrem de decorativ, în ultimii ani tot mai mulți oameni le cultivă, însă nu mulți știu exact cum trebuie pregătite acestea pentru a putea fi expuse în casă. În primul rând, pentru a ști cum trebuie tratate, trebuie să afli că tigvele sunt de mai multe feluri și diferă ca formă și grosime a cojii. Cucurbita – este un soi de tigvă cu coaja mai subțire și mai moale. Acestea sunt de un portocaliu intens, aurii sau chiar verzi și pot lua forme din cele mai diverse și ciudate. În afară de faptul că pot fi folosite ca decor chiar și neuscate, tigvele uscate pot fi utilizate ca mici felinare sau pe post de ghivece pentru flori. Din păcate, după uscare, culorile tigvelor își vor mai pierde din intensitate, însă vor rămâne la fel de atractive datorită formelor interesante. Legenaria – este un soi de tigvă cu coaja mai groasă și mai tare. Pentru că au dimensiuni mai mari, tigvele din acest soi pot fi folosite drept căsuțe pentru păsări, dar și ca felinare pentru Halloween (că tot a venit moda și pe la noi). Spre deosebire de alte soiuri din familia Cucurbitaceae, în perioada de înflorire Legenaria face flori albe, care se deschid pe timpul nopții. Recoltarea Indiferent de tipul de tigve pe care le cultivi, acestea sunt gata de recolatat în momentul în care tulpinile se usucă și devin maro. Ai grijă să aduni toate tigvele înainte de primul îngheț, altfel acestea vor fi compromise. Taie tigvele având grijă să păstrezi 2-3 centimetri de vrej și să le înlături pe cele pătate sau lovite. Acestea se vor strica oricum în câteva zile. Uscarea Procesul de uscare a tigvelor este unul destul de lung și din păcate nu te poți folosi de scurtături precum uscarea lor ca microunde, așa cum mai practică fără succes unele persoane. Exteriorul tigvelor trebuie să se usuce în totalitate pentru ca mai apoi să se întâmple asta și cu interiorul. Având în vedere că are coaja mai groasă, Legenaria se poate usca de două ori mai greu decât Cucurbita. Iată câteva sfaturi pe care să le citești pentru a ști cum se usucă în mod corect tigvele: 1. Curăță bine tigvele de pământ și înlătură orice urmă de umezeală. Pentru a fi sigur că asta se întâmplă, le poți șterge cu un șervețel stropit cu alcool sanitar. 2. După ce le-ai curățat, depozitează-le într-un loc bine ventilat, ferit de razele soarelui, timp de o săptămână. Coaja va începe să se întărească și să își schimbe culoarea, iar la finalul perioadei ar trebui să fie complet uscată. 3. Mută tigvele într-un loc la fel de bine ventilat și complet lipsit de lumină și lasă-le acolo timp de 6 luni. Ai grijă să le așezi una lângă alta, nu grămăjoare, pentru a se usca mai rapid. O soluție bună ar fi chiar atârnarea lor....
citește mai multGalerie imagini
Amenajare grădină – înainte și după
Montare gazon rulouri – înainte și după
Comentarii recente