Sisteme de irigatii automatizate
Tipuri de sisteme de irigatii:
– Sistem de irigatii subteran – aspersoarele telescopice ies din pamant in timpul udarii, toate conductele sunt subteran iar controlul irigatiei se face cu ajutorul unui panou de comanda.In zilele cu ploaie ,un senzor special va transmite informatia la panoul de comanda iar acesta va intrerupe irigarea pe parcursul acestor zile.
– Sistem de irigatii prin picurare – acest tip de sistem se foloseste in cazul irigarii plantelor,arbustilor sau al arborilor.Conducte subtiri cu duze incorporate se intind la baza plantelor si distribuie apa direct acolo unde este nevoie,in asa fel reducem cu mult consumul de apa.
Avantajele folosirii unui sistem de irigatii:
– o irigare corespunzatoare si uniforma a peluzei de gazon si a plantelor
– reducerea consumului de apa
– reducerea timpului alocat intretinerii gradinii
– o vacanta linistita– sistemul de irigat va fi programat in asa fel sa isi faca treaba si dumneavoastra sa aveti parte de o vacanta linistita departe de casa
Pentru cererea de oferta, nu ezitati sa ne contactati.Va multumim
15 sfaturi utile pentru grădinărit
Fie că ești pasionat de acest domeniu, fie că te ocupi de grădină doar din necesitate, sunt anumite lucruri și sfaturi utile pentru grădinărit pe care ar trebui să le cunoști pentru a face din această activitate una mai plăcută și cu rezultate din cele mai bune. 1. Primăvara și toamna sunt cele mai bune anotimpuri în care te poți ocupa de divizarea și replantarea plantelor perene din grădina ta. 2. Atunci când plantezi flori care au fost crescute în ghiveci, ai grijă să sapi o groapă mult mai mare decât recipientul în care au stat, pentru a te asigura că rădăcinile vor avea suficient loc pentru a se extinde. 3. Cele mai multe plante care stau direct în pământ, și nu în ghiveci, au nevoie de o cantitate considerabilă de apă pentru a crește sănătos. Astfel, în loc să le uzi superficial în fiecare zi, mai bine optează să faci această operațiune o dată pe săptămână, cu singura diferență că acum trebuie să le uzi din plin. În acest fel, te asiguri că rădăcinile plantei se vor extinde în adâncime și nu se vor extinde către suprafață așa cum se întâmplă în cazul în care le uzi superficial. 4. Nu arunca frunzele care cad toamna din copaci. Ai grijă să le aduni, după care le poți mărunți și să le folosești drept compost pentru plantele din grădină. De asemenea, poți folosi aceste frunze pentru a acoperi plantele perene pe timpul iernii, pentru a le proteja de frig. 5. Evită să sapi sau să plantezi în solul umed, deoarece îi vei afecta structura. Așteaptă până când pământul este uscat și sfărâmicios. 6. Nu fertilizatorii sunt soluția pentru a crește plante frumoase și sănătoase, ci solul în care le plantezi. Pământul cel mai bun este cel sfărâmicios, ușor de săpat, care absoarbe repede apa și care poate oferi rădăcinilor plantelor oxigenul de care au nevoie. 7. Atunci când optezi pentru îngrășământ natural pentru grădina ta, ai grijă ca acesta să fie vechi de cel puțin șase luni înainte de a-l folosi. Îngrășământul proaspăt este mult prea bogat în nitrogen și îți poate afecta plantele. 8. Informează-te în privința plantelor și a copacilor care pot fi plantați în zona noastră pentru a evita să pierzi timp și bani cu niște plante care nu au cum să reziste în aceste condiții climatice. 9. Plantele perene au, în general, nevoie de trei ani pentru a ajunge la maturitate. După această perioadă este necesar să le divizi și apoi să le replantezi pentru a te asigura că vor trăi cât mai mult. 10. Curăță trandafirii, liliacul sau alte plante care înfloresc primăvara, imediat după ce florile s-au trecut (și mă refer la toate ciclurile de înflorire). Aceste specii își formează toamna mugurii pentru florile de anul viitor, așa că dacă vei tăia lăstarii vara sau iarna, îi vei tăia cu tot cu muguri. 11. Află cât de mult durează sezonul de creștere al plantelor (momentul de la ultimul îngheț din primăvară și primul îngheț din toamnă) pentru a ști când trebuie să adăpostești anumite plante mai sensibile la frig. 12. Curăță în mod regulat plantele perene sau cele anuale de florile ofilite sau de alte uscăciuni. Pentru că scopul plantării acestora este să îți înfrumusețeze grădina și să îți bucure ochii, dacă vei avea...
citește mai multSfaturi despre divizarea plantelor perene
Chiar dacă ai avut grijă să îți creezi un colțișor verde în curtea casei, o grădină de care ești probabil foarte mândru, trebuie să știi că munca ta nu se oprește aici. Plantele au nevoie de îngrijire constantă (unele mai mult, altele mai puțin, în funcție de speciile pe care le-ai ales), un aspect important în acest sens fiind divizarea și replantarea lor. Important de știut este faptul că plantele perene înfloresc și au un aspect sănătos atunci când sunt mai tinere. Astfel, pentru a avea o grădină mereu verde și înfloritoare, trebuie să te asiguri că o dată la câțiva ani vei diviza plantele îmbătrânite. Iată câteva sfaturi estențiale de care să ții cont atunci divizi plantele perene: 1. Nu aștepta până când planta arată de parcă ar țipa după ajutor Chiar dacă vorbim despre plante perene, care în principiu nu au nevoie de îngrijiri speciale pentru a rezista, nu poți să le lași să crească la nesfârșit. Mai devreme sau mai târziu acestea vor acapara restul plantelor, iar grădina ta nu va avea aspectul dorit. Divizarea este necesară dacă vrei să te bucuri de plante și de o curte îngrijită. Chiar dacă nu există o regulă clară care să îți spună câți ani să aștepți de la plantare și până la divizare, trebuie să știi că nu este o idee bună să aștepți până când planta face flori din ce în ce mai puține și cu un aspect nesănătos. Un indiciu bun care îți arată când trebuie să iei măsuri este ritmul de creștere al plantei. Dacă aceasta s-a triplat din momentul plantării și până în prezent, atunci este cazul să o divizi și să o replantezi în alte locuri. 2. Pregătește plantele pentru șocul pe care îl vor suferi Așa cum tu nu ai participa la un maraton fără să te hidratezi bine înainte, așa și plantele au nevoie de apă înainte de a trece printr-un astfel de proces care le pune serios la încercare. Așadar, ai grijă să le uzi bine cu o noapte înainte de ziua în care le vei replanta, precum și cu două ore înainte de a face operațiunea. Acest lucru nu este benefic doar pentru plantă, ci te va ajuta și pe tine să scoți mai ușor rădăcinile din pământ. În cazul în care nu o replantezi imediat, ai grijă să ții planta departe de razele soarelui, cu rădăcinile într-o găleata cu apă. Totuși, ai grijă să nu o ții în apă mai mult de o zi, altfel rădăcinile vor începe să putrezească. 3. Ai grijă cu rădăcinile! Atunci când scoți planta respectivă dn pământ, ai grijă să nu înfigi lopata aproape de rădăcini. Pentru a te asigura că nu o vei distruge, poziționează lopata departe de coroana plantei, cam până unde se întind frunzele acesteia. Sapă întâi în jurul acesteia, apoi dedesubt. Asigură-te că rădăcinile sunt înconjurate de suficient pământ. O atenție deosebită trebuie să ai și în momentul în care divizi planta. Fă acestă operațiune fără grabă, pentru a proteja atât frunzele cât și rădăcina. 4. Alege ziua potrivită Ziua în care alegi să replantezi anumite flori din grădina ta nu trebuie să fie foarte caldă, ci răcoroasă și liniștită, fără să bată vântul. Având în vedere că majoritatea florilor și copacilor se plantează primăvara și vara, alegerea zilei...
citește mai multPlante cățărătoare ușor de întreținut
Plantele cățărătoare sunt o soluție ideală atunci când vrem să acoperim un zid sau un gard inestetic din curtea sau grădina casei. Majoritatea sunt ușor de întreținut și suportă foarte bine clima de la noi din țară, în special iernile geroase. Cu câteva operațiuni minime de îngrijire putem crește o plantă frumoasă și bogată care să ne bucure privirea în fiecare zi. Iată, în continuare, 5 idei de plante cățărătoare pe care le poți planta în grădina ta, precum și câteva sfaturi generale de întreținere. 1. Vița cățărătoare Datorită rădăcinilor aeriene cu ventuze, vița de vie decorativă se urcă repede pe pereții casei sau pe gardul grădinii, fără a avea nevoie de suport special. Această plantă este originară din Asia și se adaptează foarte bine la soare sau în locuri pe jumătate umbrite. Cu cât ia mai mult contact cu soarele, cu atât frunzele vor deveni de un roșu mai intens, mai ales toamna. Foarte important de știut este faptul că înainte de a planta vița cățărătoare lângă pereții casei trebuie să îi verificați să nu aibă fisuri. Lăstarii ar putea intra printre acestea cauzând daune. Vița decorativă se plantează din octombrie și până în martie, iar cel mai indicat ar fi să folosești o singură plantă deoarece se dezvoltă foarte repede. Vița de vie cățărătoare poate atinge înălțimea de 20 metri. 2. Iasomia de iarnă “Jasminum nudiflorum”, cunoscut la noi sub numele de iasomie de iarnă, este un arbust decorativ, cu frunze căzătoare, rezistent la ger și cu un colorit deosebit al florilor. Acesta înflorește spre sfârșitul iernii. În cazul în care vrei să transformi acest arbust în plantă cățărătoare poți face asta netăindu-i ramurile și asigurându-i un șpalier, o scară sau un alt suport pe care se poate agăța. Farmecul acestei plante de iarnă este că își deschide florile galbene unele după altele oferind o priveliște frumoasă mult timp. Ca orice plantă cățărătoare, iasomia de iarnă este deosebit de atractivă pe zidurile grădinii. Este o plantă ușor de întreținut, nu are nevoie de îngrijiri speciale și nu este predispusă la boli și dăunători. Iasomia de iarnă se recomandă a fi plantată primăvara, în loc semi-umbros, protejat de vânt, și în sol calcaros, bogat în nutrienți. Iasomia de iarnă poate fi plantată și în ghiveci și folosită cu succes în decorarea balcoanelor sau teraselor. 3. Clematite Clematitele cu flori mari se dezvoltă cel mai bine într-un sol umed, bogat în humus și calciu. Acestea evoluează cel mai bine dacă au pământul de la bază mai umbrit (rece) iar partea superioară a plantei expusă la soare. De obicei, soiurile cu flori mai închise la culoare preferă locurile mai însorite. Există, însă, și numeroase soiuri de clematite care pot fi plantate în diverse locuri, semiumbrite, la soare sau chiar pe pereți cu orientare nordică, cum ar fi Clematis alpina sau Clematis macropetala. Printre cele care suportă semiumbra se numără speciile Moonlight, Hagley Hybrid, Kakio, Nelly Moser, Dr Ruppel sau Asao. De reținut este faptul că aceste plante cățărătoare sunt sensibile la secetă și aerul uscat și nu iubesc locurile cu vânt puternic sau constant, dar sunt rezistente la ger. Clematitele pot fi dirijate pe garduri, ziduri, arcade sau alte suporturi specifice grădinilor. 4. Glicina Sau Wisteria, cum mai este cunoscută, este un arbust cățărător cu flori asemănătoare cu cele ale...
citește mai mult10 copăcei și arbuști decorativi
Atunci când vine vorba de amenajarea grădinii, aceasta nu constă numai în achiziționarea și plantarea de flori și gazon. Copacii și arbuștii decorativi sunt o soluție ideală pentru orice grădină, indiferent de dimensiuni, iar dacă amplasarea și alegerea lor se face în mod corect, aceștia pot transforma și cea mai banală curte într-o grădină fabuloasă. Iată, în continuare, 10 specii de copăcei și arbuști extrem de spectaculoși, prin flori și colorit, din care poți alege varianta potrivită pentru tine și grădina ta. 1. Liliac pitic – Syringa Meyeri “Palibin”- va arăta deosebit plantat lângă borduri sau înconjurat de gazon. Înflorește din mai până în iunie și din august până în septembrie și poate fi, de asemenea, plantat în ghiveci. 2. Eucalipt (arbust) – Eucalyptus gunnii – își păstrează frunzele, de culoare albastru-argintiu, și iarna. Acestea au o aromă deosebită și, pe deasupra, au proprietatea de a ține țânțarii și musculițele la distanță. 3. Arțar japonez – Acer Palmatum – este un arbust de grădină cu frunze deosebite, de un roșu închis, care arată foarte bine în curte, dar și pe o terasă. Este foarte rezistent la frig, deci potrivit și pentru clima de la noi din țară. 4. Magnolia – Magnolia x Soulangeana – poate înflori de tânăr, la scurt timp după plantare și chiar înainte de a-și forma frunzele. Este ideal ca arbust solitar, deoarece frumusețea lui ar umbri orice altă plantă din jur. Înflorește doar în aprilie și mai. 5. Salcâmul lui Adam – Labumocytisus adamii – este asemănat cu o “ploaie de aur”, datorită florilor roz și galbene care “curg“ din coroana acestuia. Înflorește în lunile mai, iunie și iulie și se recomandă să se planteze izolat, la loc însorit. 6. Arborele de căpșuni – Arbutus unedo – este un arbust mereu verde care înflorește la sfârșitul verii sau la începutul toamnei. Acesta produce multe flori de culoare roz pal sau albă, în forma de clopot, nu necesită cantități mari de apă și este ideal pentru o grădină din mediul urban, având în vedere că suportă destul de bine o atmosferă poluată. 7. Cireș ornamental – Prunus serrulata – este popular în rândul iubitorilor de grădinărit datorită florilor sale extrem de frumoase și parfumate, de un roz pal. Înflorește primăvara devreme, iar frunzele au, la început, o culoare roșiatică. Este recomandat să se planteze direct în pământ, într-un loc însorit. 8. Arborele lui Iuda – Cercis siliquastrum – este un arbust spectaculos, mai ales atunci când înflorește, pentru că nu are deloc frunze. Acestea apar după ce florile se trec. Florile sunt de culoare roz și cresc laolaltă, direct pe trunchi. Înflorește în aprilie și mai, dar este decorativ și toamna, datorită frunzelor și tecilor cu semințe. Se plantează în pământ, la soare, și se poate asocia perfect și cu alte plante. 9. Liriodendron – Liriodendron tulipifera – produce flori galbene, extrem de parfumate, asemănătoare lalelelor. Înflorește în iunie și iulie, iar amplasamentul însorit accentuează coloritul florilor și prospețimea frunzelor. 10. Catalpa – Catalpa bignonionides – este un copac ornamental cu flori albe, în formă de trompetă și are cele mai mari frunze dintre toți copacii care cresc în climatul nostru. Acestea sunt în formă de inimă, de culoare verde intens către galben și pot ajunge până la 20 cm. Catalpa înflorește la maturitate, în lunile...
citește mai mult6 plante perene pentru grădina ta
Cei mai mulți proprietari de case care vor să își amenajeze o grădină se confruntă cu dificultatea de a alege ce tip de plante să folosească pentru a se putea bucura de spațiul amenajat o perioadă cât mai lungă din an. Majoritatea preferă plantele și florile care nu necesită un efort prea mare atunci când vine vorba de îngrijirea lor, plante rezistente, dar și frumoase în același timp. O soluție optimă pentru rezolvarea acestor doleanțe sunt plantele perene. Plantele perene sunt preferate de majoritatea proprietarilor de grădini pentru că răsar și înfloresc an de an, fără a necesita îngrijiri ieșite din comun. Sunt multe specii și varietăți de plante perene din care să alegem, cu o gamă cromatică și dimensiuni variate și cu o perioadă de înflorire îndelungată. Iată, în continuare, câteva exemple de plante perene pe care le poți planta la tine în grădină. 1. Coada șoricelului (Achillea Millefolium) Este o plantă erbacee, perenă, din familia Aseraceae, cu frunze penate și flori mici, albe sau trandafirii. Întâlnită, în mod natural, la câmpie și în zonele subalpine, coada șoricelului este originară din Europa și vestul Asiei. De asemenea, coada șoricelului este folosită și ca remediu pentru o serie de afecțiuni, de la boli de stomac și până la anorexie. Așadar, dacă alegi să plantezi această plantă la tine în grădină te vei bucura nu numai de aspectul ei, ci și de proprietățile curative. Coada șoricelului preferă locurile adăpostite, însorite și solurile fertile, bogate în humus. Înflorește în lunile iulie, august și septembrie. 2. Garofițe turcești (Dianthus Barbatus) Este o specie perenă bine ramificată, înaltă de 30-50 cm care se poate cultiva pe orice tip de sol, cu condiția să fie la soare. Petalele florilor de garofiță au marginea fin dințată și sunt colorate în nuanțe de alb, roz, roșu, violet. Foarte rar florile de garofiță sunt unicolore. Cel mai adesea acestea prezintă striuri sau pete așezate în cercuri concentrice. Garofițele turcești se pot planta atât în ghiveci, cât și în pământ. Cele de talie joasă au o creștere compactă și sunt ideale de plantat lângă borduri. Garofițele înfloresc în lunile iulie și august. 3. Levănțica (Lavandula Angustifolia) Este un semi-arbust popular mai ales în sudul Franței, unde uleiurile extrase sunt folosite în industria parfumurilor. Prezentă tot timpul anului și cu o durată de viața de până la 20-30 de ani, levănțica poate fi plantată fie în straturi, pentru a forma un gard viu, fie în borduri sau chiar în ghivece. Levănțica trebuie plantată în pământ uscat și bocat în humus, la loc însorit. 4. Echinaceea (Echinacea Purpurea) Deși este cultivată mai ales pentru proprietățile medicinale, echinaceea este o plantă perenă excelentă pentru grădini. Echinaceea face parte din familia Asteraceae și are o înălțime de până la 150 cm. Frunzele sunt ascuție la vârf și dințate, iar florile sunt dispuse solitar la vârfurile tulpinii. Aceasta înflorește începănd in luna iunie și până în octombrie. Echinaceea poate fi folosită în paturi de flori, în grădinile cu pietriș, sau chiar crescută în ghiveci. În plus, florile de echinaceea atrag fluturii, așa că este ideală pentru o grădină de poveste. 5. Crini făclie (Kniphofia uvaria grandiflora) Kniphofia este o plantă ornamentală de grădină, originară din Africa. Mai este cunoscută sub numele de “crin făclie” sau “lanternă”, ca urmare a aspectului ei de torță...
citește mai multCum amenajezi o grădină mică
De cele mai multe ori, atunci când vine vorba de grădinărit, spațiul de care dispunem este limitat și ne creează impresia că nu vom reuși niciodată să amenajăm o grădină frumoasă și funcțională. Nimic mai fals! Plasarea strategică a unor plante agățătoare sau în ghiveci, poate transforma și cel mai mic loc într-o grădină plină de personalitate. Cu toate acestea, înainte să începi amenajarea unui astfel de spațiu, trebuie să îți faci un plan bine pus la punct pe care să îl urmezi îndeaproape, pentru a fi sigur că rezultatul va fi cel așteptat. Iată care sunt aspectele pe care să le analizezi înainte de a începe amenajarea propriu-zisă: Măsoară spațiul de care dispui. Este foarte important să știi exact care este dimensiunea locului pe care vrei să îl tranformi în grădină. De acest aspect se va lega fiecare alegere viitoare. Observă climatul. Plantele pe care le vei alege vor avea parte de suficient soare sau mai degraba de umbra? În funcție de constatările făcute, vei ști ce plante să alegi atunci când începi amenajarea. Uită-te la împrejurimi. Este ceva ce ai vrea să acoperi, precum un gard, un zid sau o construcție utilă pentru casă? Sau, dimpotrivă, există ceva ce ai vrea să încorporezi în peisajul viitoarei grădini, cum ar fi un copac sau o priveliște deosebită? Verifică solul. Acest aspect este foarte important de stabilit pentru că astfel vei ști ce fel de plante să achiziționezi. Există plante speciale pentru un teren nisipos sau lutos, așa că nu trebuie să te îngrijorezi că nu dispui de cel mai bun pământ sau că nu vei găsi ceva pe gustul tău. Stabilește destinația viitoarei grădini. Vrei ca acesta să fie pur decorativă sau vrei o grădină funcțională, unde te poți relaxa după o zi grea? În funcție de destinația finală, vei ști ce tip de plante să alegi și cum anume să le plantezi. Odată cei ai studiat aspectele enumerate mai sus, poți începe amenajarea propriu-zisă a grădinii. Sfaturile de mai jos te pot ajuta să transformi și cel mai neofertant loc într-o grădină luxuriantă. Folosește eficient culorile Sădește plante în culori îndrăznețe în zonele mai expuse, pe care le poți vedea și din casă, dar și din alte colțuri alte curții. Culorile aprinse îți vor capta atenția, iar restul grădinii va părea că se îndepărtează, creând iluzia unui spațiu mult mai vast. De asemenea, liniile drepte și lungi îți pot “păcăli” creierul să perceapă grădina mult mai mare decât este în realitate. Plantează șiruri egale de plante și separă-le cu ajutorul unui punct de atracție, cum ar fi un gard mic sau o pergolă. Încearcă diferite texturi Un spațiu limitat poate fi cu ușurință transformat într-o grădină deosebită, dacă dai frâu liber imaginației. Ideile cele mai ieșite din comun și crearea unui peisaj dramatic sunt, contrar așteptărilor, soluțiile cele mai bune atunci când ai de amenajat o grădină într-un spațiu mic. O combinație îndrăzneață de materiale pentru pavaj, de lemn sau alte materiale, precum și adăugarea unor plante în ghiveci pe lângă cele din pământ, îți pot transforma curtea într-o oază de verdeață. Optează pentru plante tropicale Dacă îți permite clima și situația financiară, poți transforma un spațiu înghesuit într-o grădină vastă și luxurianta cu ajutorul plantelor tropicale. Ai la dispoziție o multitudine de specii din care poți...
citește mai multGazon semănat sau rulou?
Gazonul este o suprafață de pământ pe care s-a plantat iarbă sau, rareori, un alt fel de plantă și este menținut la o lungime scurtă, scopurile lui fiind unele estetice și recreaționale. Cum în componența lui intră o materie organică, aceasta este supusă le diverse practici de control al buruienilor și dăunătorilor, de menținere a culorii și este des tuns pentru a se păstra o lungime acceptabilă. În context recreațional, gazonul mai este numit și teren sau spațiu verde. Termenul de gazon, care se referă la un spațiu pe care s-a plantat iarbă, datează din secolul al 16-lea. El are o strânsă legătură cu extinderea orașelor, fiind și un aspect important al interacțiunii dintre mediul natural și spațiul construit urban. Gazonul semănat își are originea pe la 1540, când a fost menționat pentru prima dată. La acele vremuri, se folosea la pășunatul animalelor, dar și ca loc de venerare a unor zeități. Gazonul a intrat în atenția aristocrației din nordul Europei din Evul Mijlociu, devenind astfel foarte popular încă de atunci. Primele gazoane semănate nu se deosebeau foarte mult de câmpurile pe care creștea iarba la întâmplare. Înainte de inventarea mașinilor de tuns iarba, în 1830, gazoanele se întrețineau într-un mod diferit de cel pe care îl folosim noi astăzi. Ele reprezentau un element caracteristic al moșiilor bogate și al conacelor și erau îngrijite prin metode de lucru foarte intensive, precum ar fi cositul. Alteori, de întreținerea lor se mai ocupau și animalele, prin pășunat. Pe lângă gazonul semănat, există și un alt tip, gazonul rulou. Rolul lui este de a insufla mai multă viață unui spațiu gol și de-al transforma într-o oază de verdeață fără prea mare efort. Printre altele, gazonul care se prezintă sub formă de rulou mai poate să vă ajute să vindeți mai repede casa ori terenul pe care acesta este amplasat. Nu există o limită a locurilor unde se poate monta (planta) un gazon din rulouri. Dacă aruncați o privire în jurul vostru, veți putea observa că acesta este prezent în multe curți, în fața diverselor instituții ale statului, în fața hotelurilor sau în centrele orașelor. În principiu, oriunde există o suprafață optimă unde se poate monta, el poate fi instalat. Uneori, prin unele metropole, gazonul rulou se plantează și pe acoperișurile clădirilor, având rolul de a le proteja de radiații ultraviolete și de a diminua efectul de seră. Pe lângă aceasta, gazonul rulou poate fi folosit și la izolare termică, reducând mult costurile cu încălzirea. Fiind atât de practic, gazonul de tip rulou poate fi instalat oricând, indiferent de anotimp (asta înseamnă chiar și iarna). Nu există decât o singură condiție importantă de care trebuie să se țină cont: solul pe care se montează nu trebuie să fie plin de zăpadă sau înghețat. În afară de asta, țineți minte și următorii pași: – decopertați și adăugați pământ fertil; – defrișați orice vegetație; – săpați, mărunțiți și nivelați solul; – plantare gazon rulou Întreținerea rulourilor de gazon este relativ simplă, fiind nevoie de irigare, în principal, pentru păstrarea umidității solului. De asemenea, iarba se tunde regulat, lungimea firului menținându-se la 3-5 centimetri. Avantajele gazonului semănat și ale gazonului rulou – cresc valoarea proprietăților imobiliare cu 15-20%; – servesc drept aer condiționat natural, în zilele fierbinți de vară putându-se simți diferența de temperatură dintre pavaj...
citește mai multÎntreținerea grădinii iarna
Pentru grădinari, treaba nu se termină niciodată. Iarna este un anotimp la fel de important pentru această activitate precum este și oricare alt anotimp din timpul anului. Chiar dacă soarele nu mai strălucește și este frig, nu înseamnă că trebuie să lăsați deoparte uneltele, ci trebuie să acordați, în continuare, o atenție sporită întreținerii grădinii iarna. Unii grădinari preferă să lase vremea să treacă și să vină primăvara pentru a se mai aventura din nou afară. Ceea ce nu realizează aceștia, este faptul că anotimpul rece este momentul perfect pentru a pregăti solul pentru lunile care urmează. Acum vor trebui plantate niște culturi de acoperire și trebuie pregătit și compostul, care va fi utilizat ca material organic pentru hrănirea solului și a plantelor. Câteva din culturile de acoperire cele mai populare sunt trifoiul, secara și măzărichea. Ele mai sunt cunoscute ca fiind „bălegar verde”, putând fi utilizate pentru fertilizarea naturală a solului. Fasolea de Lima și măzărichea se ocupă de azotul din sol și ar trebui plantate spre sfârșitul toamnei pentru obținerea unor rezultate cât mai bune pentru întreținerea grădinii iarna. Compostul bun poate face adevărate minuni în lunile de iarnă. Părțile încă neterminate ale acestuia pot crea temperaturi de până la 76 de grade Celsius, ajutând bacteriile din sol să îmbunătățească și mai mult calitatea materiei organice. Plantele perene și bulbii vor fi protejați de îngheț dacă se pune deasupra lor un strat de compost. Humusul din compostul terminat va absorbi umezeala, va aera solul, fiind bogat în nutrienți. Prin plasarea lui pe sol, vă va fi mult mai ușor să faceți și operațiunile de grădinărit pe timp de primăvară, el ușurându-vă munca. Stratul de mulci este bun nu numai la menținerea în viață a plantelor și întreținerea grădinii iarna, dar și la protejarea solului. Prin folosirea cojii de copac măcinată sau a așchiilor de lemn la prepararea compostului, se pot izola rădăcinile plantelor de vitregiile iernii. Culoarea închisă a acestuia va absorbi căldura de la soare și va opri dezvoltarea buruienilor specifice anotimpului rece. Un strat de doar 10 centimetri de compost ar trebui să fie suficient pentru asta. Parte din procesul de întreținere a grădinii iarna este și tunderea (tăierea) copacilor. Este important ca aceștia să fie curățați de ramuri moarte pentru a putea produce fructe și pentru a-i menține sănătoși. De asemenea, de pe ei trebuie înlăturate toate frunzele sau fructele stricate care au mai rămas în jurul lor. Astfel, se evită contaminarea copacilor cu aceleași boli pe care le-au avut și în trecut. În cazul în care copacii sunt înconjurați cu un bazin de colectare a apei, desființați-l, pentru că apa acumulată pe timpul iernii poate duce la apariția bolilor. Acesta se poate reface cu ușurință la primăvară. Dacă mai există plante moarte în solul din grădina de legume, scoateți-le și puneți-le la compost. Grămada de compost sau recipientul în care este ținut poate fi acoperită cu o prelată pentru menținerea nutrienților și a căldurii. Aceasta din urmă va ajuta amestecul de plante moarte să continue să se transforme în mulci pe durata iernii. La compost se mai pot adăuga, printre altele, și frunzele moarte pe care le-ați greblat din grădină sau curte. Frunzele se mai pot folosi și separat, pentru a fi puse în grădina cu flori. În cazul în care sunt deja...
citește mai multÎntreținerea arborilor
Întreținerea corectă a arborilor începe chiar din momentul în care alegeți un copac care urmează a fi plantat la locul potrivit. Copacii sunt o investiție de viitor, care vor trăi pentru mulți ani de zile acolo unde au fost sădiți, prin urmare este foarte important să faceți toți pașii necesari pentru a vă asigura că ei se vor dezvolta armonios. Nu este deloc o sarcină simplă întreținerea copacilor, deoarece trebuie să știți foarte bine cum să aveți grijă de aceștia, încă de la momentul în care v-ați decis că ați dori să plantați unii. Ca în orice altă situație, dacă nu cunoașteți prea multe despre subiectul în cauză, va trebui să învățați, altfel riscați să nu aveți arborii pe care vi i-ați dorit dintotdeauna. Plantarea și îngrijirea arborilor se face după un anumit tipar. Ca totul să iasă bine, trebuie să urmați niște pași foarte exacți. Dacă reușiți să respectați și să utilizați corect informațiile furnizate în acest articol, atunci veți putea să vă bucurați, într-un final, de arbori trainici și sănătoși! Așadar, să nu mai pierdem vremea și să trecem direct la pașii despre care vorbeam. 1. Găsirea unui copac Arborii nu vin într-o singură mărime sau formă. Nu sunt universali și nici nu se potrivesc chiar oriunde. Deci, se poate spune că avem de-a face cu un arbore bun sau cu unul greșit, în funcție de locul în care dorim să-l plantăm. Spre exemplu, copacii înalți nu se pretează a fi sădiți sub linii de înaltă tensiune. De ce? O dată, pentru că le pot deteriora și doi, pentru că ei înșiși pot avea de suferit. Cu timpul, cablurile de curent sau pentru alte servicii le vor afecta modul în care cresc și se dezvoltă, mutilându-i. Apoi, copacii mari plantați spre sud pot bloca lumina și căldura soarelui pe timp de iarnă. Pe de altă parte, dacă partea de nord a casei este lăsată descoperită, fără protecția unui copac, este supusă vânturilor reci de iarnă. Iată de ce trebuie aleși cu grijă copacii! În loc să plantați unii mari, sădiți unii mai mici, care cresc la o înălțime suficient de mare încât să nu atingă liniile de curent electric. Foioasele sunt potrivite pentru a fi plantate în partea de sud-est, sud-vest și vest, pentru a feri locuința de soarele arzător al verii. În același timp, ei nu vor obstrucționa lumina solară pe timp de iarnă. Spre nord ar trebui să se planteze o perdea de copaci verzi pereni, care să blocheze vântul rece de iarnă. 2. Alegerea unui arbore sănătos După ce ați găsit câțiva copaci pe care ați dori să-i plantați, va trebui să fiți atenți la cât de sănătoși sunt aceștia. Este important ca inspecția arborelui să se facă înainte de cumpărarea sau sădirea lui, altfel acesta va avea probleme pe durata creșterii dacă nu este într-o stare cât mai bună. În funcție de tipul de copac achiziționat, rădăcinile acestuia trebuie să fie umede și fibroase (la arborii cu rădăcini normale, expuse), ferme la atingere, în special în apropiere de trunchi (la arborii cu rădăcini sub formă de bulb), sau, în cazul celor plantați în ghivece, rădăcinile ar trebui să fie bine înfipte în sol, tăiate corespunzător și neîncolăcite. Când se cumpără arbori mai maturi, care urmează a fi plantați la marginea străzilor sau în...
citește mai multSistemul de irigație
Avantajele folosirii unui sistem de irigații nu sunt deloc o descoperire nouă. Arheologii care au făcut investigații în diverse zone ale globului au remarcat că irigațiile erau foarte des folosite pentru a suplimenta cantitatea de apă de care aveau nevoie plantele pentru a crește și pe care nu și-o puteau lua numai din ploi, acestea fiind, în unele locuri, mai rare. Irigațiile perene se practicau din vechi timpuri pe câmpiile Mesopotamiei, unde culturile erau udate în mod regulat pe durata sezonului lor de creștere, prin direcționarea apei către ele printr-un sistem de canale aflate în câmp. Egiptenii antici se foloseau de bazinele de irigații, care reprezentau loturi de pământ înconjurate cu diguri și alimentate cu apă din inundațiile Nilului. Apa din aceste bazine era reținută acolo până când sedimentele fertile se așezau în sol, apoi surplusul era trimis înapoi în cursul de apă. Există dovezi conform cărora faraonul egiptean Amenemhet al III-lea, din cea de-a douăsprezecea dinastie (1800 î.Hr.), folosea lacul natural al oazei Faiyum ca rezervor pentru stocarea surplusului de apă pentru sezonul secetos. Nubienii antici au dezvoltat un sistem de irigație care folosea un dispozitiv asemănător unei roți de apă și care era numit sakia. Irigațiile au început să facă parte din viețile nubienilor undeva între secolele 3 și 2 înainte de Hristos. Ele depindeau foarte mult de apele care proveneau de la inundațiile provocate de râul Nil și de la alte râuri din zona cunoscută astăzi sub numele de Sudan. Ce sunt irigațiile? Bun, am discutat un pic despre istoria sistemelor de irigații din cele mai vechi timpuri. Dar să vedem, pe scurt, care ar fi definiția acestei activități, pentru că încă nu am menționat-o, iar unii dintre voi s-ar putea să nu știe exact ce înseamnă. Irigațiile reprezintă mutarea apei dintr-o zonă în care aceasta este prezentă (râu, lac, bazin de acumulare etc.), către o zonă care este deficitară și unde precipitațiile nu sunt foarte abundente, pentru udarea culturilor. Ele se fac pentru a ajuta la creșterea plantelor și la menținerea pajiștilor pentru păscutul animalelor. De asemenea, irigațiile se mai pot folosi și în gospodărie, pentru grădină sau gazon. Sistemul de irigație utilizat de un fermier sau agricultor pentru a-și uda culturile este diferit de cel folosit de către un utilizator obișnuit. În vechime, un sistem de irigație trebuia să fie construit cu grijă și mare atenție și se baza pe forța gravitației pentru a transporta apa dintr-un loc într-altul. Chiar și astăzi, multe dintre sistemele pe care le folosim încă funcționează pe același principiu. Ce tipuri de sisteme de irigații se folosesc în prezent? Orice agricultor sau fermier care vrea să aibă culturi cât mai bune, trebuie să se gândească serios la un sistem de irigații care să folosească apa într-un mod cât mai eficient posibil. Dacă plantele nu primesc suficientă apă, se pot usca și pot muri, iar dacă sunt inundate, poate apărea, printre altele, eroziunea solului. Prin urmare, în funcție de mărimea terenului, de climă și de relief, se vor implementa diverse metode de irigare care vor fi potrivite pentru zona în cauză. Câteva exemple de sisteme de irigații care se utilizează în prezent sunt: 1. Irigarea de suprafață Sistemele de irigații de suprafață se bazează pe gravitație pentru a mișca apa dintr-un loc într-altul. Prin folosirea brazdelor și a digurilor pentru...
citește mai multGalerie imagini
Amenajare grădină – înainte și după
Montare gazon rulouri – înainte și după
Comentarii recente